T.M.S. IMPACT

Azi l-am condus pe ultimul drum pe un prieten drag nouă: GIGEL BÎRLIBA! Fiu al Iubirii şi al Luminii!

Florile cerului
Ascultare, slujire şi slăvire. Ascultare faţă de părinţi şi faţă de chemarea interioară, creatoare. Slujire spre bine, spre binefacere şi răspuns prompt la orice solicitare, fără discriminare. Slăvire a creaţiei ca făgăduinţă şi iubire sfântă de la Dumnezeu, aşa i-a fost viaţa, cât o clipă, şi clipa aceea e acum înveşnicită prin lumina din picturile sale. Din cele trei mari daruri de la Dumnezeu, darul de a fi liberi, în alegerea noastră, darul iubirii mântuitoare, Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu darul cel mai înalt şi mai curat, e vorba de darul neştiinţei, darul de a nu şti. Ar putea trăi cineva dacă ar şti când şi cum va muri. Viaţa ar deveni un coşmar şi nu s-ar putea trăi. Cei care se laudă cu ceea ce ştiu, nu le e de nici un folos, în faţa morţii. Există însă un îndemn, demn de învăţătură de minte şi de viaţă, şi anume de a nu trăi oricum şi la întâmplare, ci cu un dram de înţelepciune, de a deosebi, de a discerne între Creaţie şi Creator. Smintirea vine din neslujire, şi mai repede şi mai ispititor de a ne substitui Creatorului, de a ne încrede doar în puterea noastră, limitată, şi a uita cu totul de Făgăduinţa şi Putinţa, care sunt proniatoare doar de la Dumnezeu. Puterea pentru om e distrugătoare, nimicitoare. Nu mai avea timp pentru el, pentru viaţa sa, atât de grăbit să ajungă la timp, sa nu se lase aşteptat, eliberat de orice constrângeri conjuncturale, câtă vreme, disponibil la orice oră, ni se dăruia dintr-un preaplin al bunei-creşteri şi al bunei-cuviinţe. Oricât de greu i-ar fi fost, nu se plângea de nimic şi nu se lamenta, nu învinovăţea şi nu eticheta pe nimeni din răutate sau din comoditate. Dimpotrivă. Te întâmpina de fiecare dată cu bucurie şi încântare, pe oricine i-ar fi ieşit în cale. Trăia fiecare clipă, cum ar fi fost ultima. Mă întreb şi acum de ce s-o fi grăbit el să urce repede repede în turnul clopotniţei de la Mănăstire şi să bată Toaca şi să tragă Clopotele. Nu cumva erau aceste grabnice semnale un fel de presimţiri, la o chemare a Muntelui, faţă de care rămâi fără de răspuns. Gigel Bîrliba a răspuns la această chemare a Muntelui, nu pentru a se ascunde, nu pentru a se căţăra, ci, cu iscusire de explorator i-a auzit durerea mocnită, vuietul interior al tânguirii. Semeţ şi îndrăzneţ, urcarea pe munte era pentru el un fel de asceză, la fiecare popas, în răgaz, încerca să se vadă în lumina transfigurării, a dumeririi, a eliberării de tot greul pământesc. Privirea lui Gigel Bîrliba era îndreptată spre creştetul munţilor, spre lumina nezăvorâtă, lumina interioară a contemplării şi a cunoaşterii senine. Ceva tainic, protector, îi învăluia toată fiinţa sa, şi atât de discret şi înţelept, aş zice, cuminte, cuminţit şi îmbunătţit prin exerciţiul zilnic al rugăciunii şi al slăvirii. Gigel Bîrliba ne propune o cale mai simplă spre eliberare din năduful cotidian, calea tot strâmtorată a iubirii, fără rezerve, fără ocolişuri. În faţa lui nu puteai minţi, cum nici el nu ar fi îndrăznit să se lase ispitit de aparenţe. Era singur în faţa lui Dumnezeu. Chiar şi la Sfânta Liturghie, în Biserică, voia să se facă parcă nevăzut. Calea spre Dumnezeu e una cu totul şi cu totul personală. Tocmai de aceea, Gigel Bîrliba a răspuns prompt şi cuviincios la această chemare din înaltul proniator şi mântuitor. Nu moartea ni l-a răpit, ci iubirea. Atât de mult a iubit el viaţa, atât de dragi îi erau oamenii, încât nu ne vine a crede că pleoapele i s-au închis, că nu mai respiră. Respiră, în schimb, florile sale din văzduh de mângâiere a privirii. Slujirea sa avea ceva din taina creaţiei, încât lumina slăvirii nu l-a orbit, ci, din contra, lumina şi-a găsit sălaş în florile cerului din pictura sa şi în vibrări de raze din bisericile sale, cu temelii şi temeiuri trainice. Ultima oară, ca o presimţire sfântă a urcat el însuşi în zori în clopotniţă şi a făcut să se tânguie parcă moartea, desi era o chemare spre trezire. Încât nu se poate ceva mai nobil şi mai cucernic gest decât de a fi treaz cu o clipă mai devreme decât tăcerea care ne acoperă după moarte. Nu se poate, nu se poate şi nu ne vine a crede că Gigel Bîrliba ne părăseşte şi ne lasă fără cuvinte. El e mai viu şi mai prezent ca niciodată prin prezenţa noastră cuvioasă şi cuviincioasă. Amprenta razei e acum în sufletele noastre. Suntem laolaltă în sobor de rugăciune. El ne aude şi ne vede. Rămas bun şi drum lin spre patria cerească ! Gigel Bîrliba! Dumnezeu să îl odihnească în pace ! Gheorghe SIMON Sâmbătă, 3 octombrie 2020.
Cu profundă durere ne îndreptăm gândul spre Târgu Neamț, unde până mai ieri îl aveam pe GIGEL BÎRLIBA, profesorul și artistul plastic, în inima căruia încăpeau toți copiii Basarabiei. Acum sufletul lui se înalță spre Ceruri. Mult prea drag i-a fost și lui Dumnezeu, altfel nu l-ar fi chemat la El cu atâta grabă. Acolo își va picta tablourile în liniște, dar cei care l-au cunoscut și l-au avut apropiat aici îi vor duce dorul. Mai rar atâta cumsecădenie și dragoste de lume într-un singur om! Gigel Bîrliba emana căldură și lumină, se dăruia pe sine celor din preajma sa, îndrăgostit fiind de tot ce-i românesc… Tânjea după Basarabia! În felul său – temerar și delicat, mizând pe valori spirituale, lupta pentru reintregirea Neamului. Pe copiii basarabeni (mari și mici) îi călăuzea pe cele mai întortocheate și sfinte locuri ale istoriei străbune, ca să-i facă să înțeleagă cu ochii și sufletul, cât de bogată și minunată este Țara-Mamă căreia aparțin, iar pe tinerii săi discipoli din Târgu Neamț îi aducea în Basarabia (asumându-și riscul de a-i trece cu bine vămile cu cerberi), pentru a-i convinge că aici, peste Prut, sunt frații și surorile gemene, care păstrează Sfânta Sfintelor a Neamului și candela aprinsă cu lumina dragostei eterne pentru tot ce e românesc. Locul de popas era Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, altar al Cărții patronat de spiritul înțeleptului și sfătosului povestitor din Humulești. Aici îl așteptau bibliotecari, scriitori, copii… Cărțile! Acum, cu sufletul înlăcrimat, toți acei care l-am știut și l-am ascultat de-atâtea ori, îi spunem: „Ne vei lipsi, drag și neprețuit prieten, Gigel Bîrliba! Știam că e cineva la Târgu Neamț care ne așteaptă și ne visează împreună… De-acum ne vei veghea din Constelația Lirei… Iată-ne, venim prin acest mesaj cu o mare rugăminte. Știind cât de drag îi ești Bunului Dumnezeu prin dragostea ta față de aproapele, dar și prin nelipsita-ți prezență la întâlnirile Duhului Sfânt cu enoriașii Locașului de cult din Târgu Neamț care poartă numele Sfântului Haralambie, să-i transmiți ruga noastră Celui de Sus: să se îndure de noi, românii basarabeni, să ne întoarcă la pieptul Țării-Mamă cât mai curând, cu tot cu moșiile și averile spirituale pe care le-am ocrotit de vremuri vitrege. Lumină lină în drumul tău de-aici, din lume, spre Domnul – cu iertare și împăcare! Noi, acei care te-am cunoscut, te vom iubi și dincolo de această despărțire vremelnică. Rămânem cu dragostea ta semănată în inimile noastre și cu testamentul pe care l-ai pecetluit în lucrările tale de pictură… Regretăm amarnic faptul că nu-ți putem fi alături decât cu gândul azi, când ești petrecut pe cel din urmă drum. Dumnezeu e cu tine!”
Drag și neuitat ne vei rămâne…
În numele copiilor mari și mici ai Basarabiei, semnăm:
Claudia Balaban, Claudia Partole, Adrian Ghicov, Eugenia Bejan, Larisa și Aurelian Silvestru, Iulian Filip, Ianoș Țurcanu, Ion Sirețeanu,…

Conținutul website-ului www.tmsi.ro este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site de către T.M.S IMPACT sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, titulari ai drepturilor protejate de lege fiind T.M.S. IMPACT sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Site-urile web care preiau informaţii vor cita sursa informaţiei cu link către site astfel: la sfârşitul ştirii, după ultimul paragraf şi în afara acestuia (sau la începutul ştirii, în funcţie de layout-urile site-urilor în cauză), se va preciza în mod vizibil: „sursa: www.tmsi.ro", cu link activ către site-ul www.tmsi.ro.

Email: [email protected] / [email protected]

Alte știri

Locuri de muncă disponibile de la 2 iunie 2020

T.M.S. IMPACT

AȚI VĂZUT-O? – Femeie din Piatra Neamț, de 49 de ani.

T.M.S. IMPACT

Protest național împotriva vaccinării obligatorii Piatra Neamț

Dacian

Acest website foloseste cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienţă mult mai bună de navigare şi servicii adaptate nevoilor în conformitate cu reglementările GPRD. Accept Detalii..

Politica de confidențialitate.