Pe urmele Părintelui Cleopa

Despre Părintele Cleopa s-au scris și se vor scrie multe rânduri și asta pentru că prin harul său i-a călăuzit pe cei întâlniţi de-a lungul vieții și continuă să facă acest lucru prin predicile și lucrările duhovnicești ce au fost publicate de diverse edituri.

Pelerinajul monahal nu înseamnă numai să vizitezi și să te rogi la mănăstirile monumente-istorice, sau alte lăcașe de cult, ci mai înseamnă să pășești și în locuri în care nu te-ai fi gândit că ai să ajungi. Un astfel de exemplu pot fi ascunzătorile în care au stat la un moment dat părinți cunoscuți ai bisericii.

În județul Suceava, undeva în Munții Băișescu,localnicii cunosc astfel de adăposturi în care Părintele Cleopa se refugia în vremea comunistă.

Bordeiul se spune că era făcut de un pădurar credincios, care îi și aducea Părintelui, o dată pe lună, pâine și cartofi. Nu este singurul adăpost din acea zonă și cu siguranță este prea mult spus adăpost¸ în condițiile în care este vorba despre o construcție săpată în pământ, nu mai mult de 3/3 metri și înălțimea în jur de un metru. Acum era acoperită cu folie de celofan și mărginită de leațuri și se poate pătrunde în locul în care a trăit și s-a rugat Părintele. În interior sunt candele, icoane și imagini cu Părintele Ilie Cleopa. Lângă a fost construită o troiță și chiar o băncuță menită să ofere câteva clipe de odihnă celor care ajung acolo. Sunt lumânări și chibrituri pe care le găsești tocmai pentru ca oricine ajunge acolo, poate chiar și neintenționat, să aibă posibilitatea să îi cinstească memoria.

Adăpostul nu este situat departe de Crucea Talienilor din Baltagul lui Sadoveanu, o bună parte din drumul de pe munte putând fi parcursă chiar și cu mașina și din când în când, pe câte un copac, se vede sculptată o cruce, semn că ești pe calea cea bună. E drept că nu prea des ajung pelerinii prin acele locuri. Însă de Sfântul Ilie sau ziua în care Părintele Cleopa a trecut la cele sfinte, în fața troiței se oficiază slujbe. În rest, cel mai adesea lumânările sunt aprinse de ciobanii care stau vara întreagă pe munte.

După reîntoarcerea la mănăstire, Părintele mai povestea din când în când pățanii de pe vremea când era pustnic, adesea erau istorisiri hazlii, lăsând la o parte adevărate greutăți prin care a trecut. „Când eram prin pădure, pribeag, mă mai cercetau «prietenii» mei, care erau aceștia: Moș Martin și vicleana vulpe. Cu «moșul» scăpam mai ieftin. Când îl auzeam mormăind, îi aruncam câte un cartof și pleca, dar cu vulpea nu era tot așa. Ea venea noaptea până la ușa bordeiului și dacă, din întâmplare, uitam ceva de mâncare afară, bucuria ei. Avea ea grijă! Odată am uitat ceaunul în care făceam mâncare. Mai avea ceva în el. A venit vulpea fără nicio rușine și a început să mănânce. Eu am văzut-o pe ferestruică și am ieșit afară. Ea, când m-a văzut, a dat să fugă, dar toarta ceaunului i-a căzut după cap. Acum nu-mi era de mâncare, îmi părea rău de ceaun, că nu mai aveam în ce să fac mâncare.“

Operator imagine- montaj:Dacian Anitei

 

 

Conținutul website-ului www.tmsi.ro este destinat exclusiv informării publice.

Toate informaţiile publicate pe acest site de către T.M.S IMPACT sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, titulari ai drepturilor protejate de lege fiind T.M.S. IMPACT sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.

Site-urile web care preiau informaţii vor cita sursa informaţiei cu link către site astfel: la sfârşitul ştirii, după ultimul paragraf şi în afara acestuia (sau la începutul ştirii, în funcţie de layout-urile site-urilor în cauză), se va preciza în mod vizibil: „sursa: www.tmsi.ro", cu link activ către site-ul www.tmsi.ro.

Email: [email protected] / [email protected]